Verso… il dialetto calabrese

Colonna – Rassegna dialettale 2024
Comune di Colonna – con il Sindaco Fausto Giuliani – Rassegna dialettale 2024

Natali ‘nto cori    (per l’infanzia)

Cadi a nivi janca janca

a Madonna è propiu stanca

San Giuseppi: – Pocu manca…

Sonanu i campani pe’ la via

tuttu pari ‘na magia:

nesciu u Bambinellu!

‘Nta tutti i casi ora veni

u ‘ndi dici sempi:   – Volìtivi beni!         

Genova 14 agosto 2018 h 11,36

Passava sup’a chillu ponti un’e n’attu

cu’ ja in vacanza e cu u lavura

cu’ chyanu e cu’ fujendu a 60 o a 100 all’ura

e tanti, troppi finiru ‘nta sbentura.

I ‘lla ‘ssupa, supa du Morandi, ‘lla trappula trascurata

chyovendu giuvani, randi e puru cryjaturi

càttaru agghyuttuti i chillu ponti tradituri.

‘Nnocenti finiru ‘llà, ‘mparti i supa e ‘mparti i sutta

comu spingiùti i nu malu ventu

sucàti ‘nta ‘na disgraziàta muntagna di cimentu.

Aaah….  S’impallùuunan’i penzeri, è tristi, ti pis’o cooori

e appress’a d’illi a poc’a pocu moooori.

Aaah… I ‘ngrati, i ‘ndegni, i ‘mpami:

cu ‘ndavia u controlla, cu’ ‘ndavìa mu chyudi,

cu’ ndavìa u ‘nc’ammostra e mu ‘nci dici

cu’ ‘ndavia u ‘ncigna u lavuru e no’ fici…!!!

Sulu mu penzi u ciaravellu doli e gira:

ma chisti, cu quali facci dorminu mo’ a sira??

I parenti, i parenti di poveri cristi:

nu patri, ‘na mugghyeri, na mamma chi resta

si fida u si duna paci e u s’appoja a testa?

U Statu: chilli d’ a’ppaltu pubblicu o privatu, aund’eranu?

Parràvanu parràvanu e pàrranu, pàrranu…

‘cchyù d’unu mancàu o ritardàu senza ragiuni

ma a morti, a morti n’aspetta l’omu ch’è luntruni!!

Sup’o ponti a morti gugghya com’a na gutti

e  fracanìa poi a trappula, com’a ‘na frisa catti,

nu granatu  parìa, scorciulijatu i ‘mmorza rutti

si lapriu agghyuttendu tutti,

crollau chi speranzi, facendu 43 lutti.

Nu poch’ i gnignaru e coscienza

prima u succedi mata, manch’i cani!

Risbigghyamundi e damundi i mani

costruimu ponti forti oj, no’domani!!

È cosa risaputa ca ognunu ‘zzo chi faci

guarda l’interessi soi e ‘cchiu stamu e ‘cchiù bidimu

morti e dispiaciri

aundi ti giri giri

U consumismu ‘ndi cunzumau ‘nzinifini

‘ndagghiuttiu u sangu e li vini

i macèri sunnu sempi frischi e novi

ormai non diventanu ‘cchiù rovini…

Fermamu stu schifu d’interessi

Fermamu stu pigghya pigghya di ‘cca e di ‘llà

Fermàmu stu mundu stortu, pe carità!

>>> . . . <<<

A festa du porcellu 

Quandu ‘o primu friddu
-Jennaru o sia Frevaru-
a mamma nosta a ‘Mprenagatti
‘nchyanava ‘bbrocci e piatti
‘bbuccaccia, cugnetta i crita,
fardala, mappini e ahhyieri janchi ripezzati
gazzosi, ‘ranciati, ‘bbuttigghy i vinu
sarvetta e tuvagghy i linu…

Quandu u papà
‘mpasciava fraschi
annettava sutt’a mandra
scippava i limuni da limunara
allazzava buca a cofani e gistuna
affilava curtella e a mannara…

già a festa ‘nta casa
‘ndi ‘ncignava.

Na matina a jiornu
prejiati ‘ndi carricava
a tutti sup’a lapa
Paria ca jiamu
attu ca ‘ll’e ‘zziti!
Venia puru u ‘zzi ‘Ntoni
i Patarriti!!
Cogghyenu tanti pe’l’eventu
fin’a calata, tutt’u vicinatu
e i munti a jiusu
quasi tuttu Canturatu.

Cacciavanu tirandu
U porcu ‘nta da ‘zzimba
e a ‘zzia pronta
pa’ pizza cu na limba.

Intantu u focu
a’jiornu già allumava
e u friddu du ‘mbernu
s’astutava.
Fraschi, murruna e ‘ccippa fora
facenu vrasi: parìa nu ‘mpernu
ammenta inta, sutt’a loggia,
paria ‘nu Pataternu:
a tiana chi gujjhya
o già carni chi frija.
Lavuri senza rejma.
E deci era pilatu.
‘Ddu’ jiorna i ‘zziani lavurandu
randi e picciuli aiutandu
e a mamma cucinandu.
A picciunara sempi arrustendu
E a fini tutti o poc’o assai mangiandu.

Intantu i piatti ch’i mandati
jienu e ‘bbenenu
‘pa cuntrata e po’ pajisi
‘llè cummari, ‘llè cumpari.
Llà ‘ccu s’ammeritava
cruda e cotta a carni si mandava.
– Criscìmu u porcu mata
c’a carni ‘ndi reji tutt’annata!!-
Era chistu u ritornellu
c’a s’era veru
eccomu s’era bellu!!

Mo mi scusati, dicu…
no’ pe fari nulla rugna…
ma a ‘nnui du porcu
‘ndi restava sulu a ‘nzugna!!

L’usanza, u sapimu, tand’era chilla
ma a nu’ restava u ‘ndi spruppamu
sì e no l’ossa da majilla!!         L. F.

                         <<< . . . > > >

U miraculu da chitarra

Pàssanu l’anni e dàssanu ricordi

affanni i ‘na vita di fatìghi senza sordi…

Ma u mundu ‘ndavi u gira

ch’ è com’a ‘na randi rota,

guardu e penzu a mammicella mia:

‘mbecchyàu tutt’a ‘na vota!

Matina e sira ‘nci dannu pìnnuli e ne voli

m’agghiùtti p’ a trombosi

u parchinzon e ostioporosi.

Cchyù non zi àrza e teni l’occhi chyùsi

si non ‘bbàju u ‘nci parru ‘ddui paroli

Mi stiàntu si a vìjiu ‘ccitta curcàta

sentu ‘nto pettu  comu ‘na curtellata

Vorrìa ma sentu sempi ‘ndiscùrzu

 mo ‘nci toccu a manu e mo u purzu…

Mi veni a ‘mmenti, a malappena

quandu ‘ndialettu strittu

mi cantava a cantilena:

‘nu stornellu e mi tenìa ‘nto sinu

Mo senti a badanti

chi ‘nci parra sulu l’ucrainu.

Agghyuttu ‘nziccu si non canusci i so’ niputi

m’ascur’o cori, scumparu ‘njesimata

e respiru forti, agghyuttu mata

mancu ‘na lacrima fazzu u mi cadi

sup’a seggia, ‘lla assettata.

Si non canusci a ‘mmia è pej’ancora:

m’indivaju comu cani, vastunijàta

ma tornu prestu, prim’e domani

tornu c’amuri i figghya… cu cori ‘nte mani!

No’ su cantanti e mancu musicista

ma pemmu lapri l’occhi a mamma mia

u ‘ndi guardamu ancora pe’ poc’uri

portai ‘lla a chitarra

e diventai lu megghiu sonaturi.

‘Ncignài chyanu chyanu u pizzicu li cordi,

illa prima lapriu l’occhi, s’arridiu…

eu no’ smettia,  sonai fin’o ‘rrivu a tarantella

A mamma mi piggjau a manu e misi i pedi ‘nterra

 e pe ‘mmia non c’i fu cosa ‘cchiù bella

quando cu allegria

‘ntonau’ puru a Calabrisella!

 <…>

Adduri da terra mia

Ammenzu  a ‘lli culuri

muntagni,  janestra, alluvari

 cantanu d’amuri

…puru a terra sicca

                        manda adduri!

Mari e hiumari

hiuri d’arangari

arcelli spingiuni

frundi i fagu e valluni

suli e ventu stati o ‘mbernu

                    …mi stornellanu canzuni.

18 Ottobre 2020

Weekend della Cultura: 16-18 ottobre 2020

Sarà un weekend caratterizzato da eventi dedicati a:

  • ARTE & STORIA
  • LETTERATURA
  • POESIA
  • MUSICA
  • DIALETTO

Tutte le iniziative sono a numero chiuso nel rispetto dei protocolli anti Covid-19.

E’ possibile prenotarsi inviando un messaggio alla pagina del Comune o contattando i recapiti indicati nei diversi programmi specifici, che verranno pubblicati nei prossimi giorni.

Per informazioni inviare una mail a: serena.quaglia@comune.colonna.roma.it

COMUNE DI COLONNA RM

A gelsominaia

Si arzava citta citta ‘nta notti

pigghiava acqua, pani, stuvali e… u maccaturi

                      tuttu ‘nta cesta, e jia u cogghi hiuri.

Arrivava e cu chill’atti ‘nte filari

cantava, nommu si spagnan’i cotrari.

Cogghya  ca luci da luna ‘ntabbibvaratu

e spinnandu spinnandu cu scuru

    ‘mpaticava ‘nto vagnatu.

Linchya a cofana e sup’o mari vidia

 u suli chi ‘ntantu nghjornava  

a gelsominaia allura… si ricrijava.

Quandu tuttu u campu era pulitu

jia u pisa, tutti in fila, era nu ritu:

-“Paciullu Maria”- si presentava divacand’i hyuri

– “tri chili e novi” rispundia quetu donn’Arturi.

A gelsominaia stanca e cuntenta

guardava cogghyuta, pulizzata chilla rasa

e… cantandu si ‘ndija p’a casa. (pubblicata nel romanzo “La gelsominaia” L. Pellegrini editore CS 2021)

<<<…>>>

Rassegna di poesia dialettale

Quandu stacìa a Rocca di Papa 1992

Canuscìa nu pajsi comu Jaraci meu, accussì bellu

‘na Rocca all’artu, e’ pedi i Munti Cavu e nu Castellu

llà i  roggheggiani ‘nto cardu si godinu la brezza

o’ puntu cchiù artu chi chiamanu Fortezza.

Tira sempi ventu sup’o Tufu o ‘lla Rotonda

e i villeggianti vannu po’ friscu chi nc’abbonda.

Era cotràra e pe’ ‘na telefunata o sia pe ‘nnenti

scindìa a Chyazza Margherita i via Costituenti.

Jia e ‘bbenia sup’a ‘nchianàta fatta i petra

Si facìa cardu ed era cu spisa ‘nte mani carricata…

non c’era vota chi no’ mi facìa daveru ‘na sudata!

Doppu du Comuni e di li scoli

a stanchezza ‘ndav’ancora chimmu cunta…

 girandu ‘nta curva da chiesa dill’Assunta

stanca morta, ripigghiu senza fretta

e arrivu a casa o Carpinu

 aundi m’affacciu da piazzetta.

I ‘llà a marzu guardava meravigghiata Roma

o ad aprili, non mbi dicu i chilla timpa sdarrupata

‘ncè ‘na vista chi daveru, mancu di lu Papa!

Nu quatrettu matina e sira da finestra mia

e i campani? Non c’era vota chi ne’ sentìa.

‘Nto ‘mbernu nivi e friddu ‘ndavìa, è ‘bberu!

 E mi pigghiava ‘na nticchia i malinconia

vidia u celu ‘ncinnaratu, e tristi ca eru

m’affacciava i ‘llà e vidia sulu u Cimiteru.

I chillu puntu ‘nu sdarrupu di ruvetta si ‘ndavìa

ma i l’attu latu m’arrivava profum’i pizzeria.

Si tuttu a sira era silenziu  assulicatu ‘nto paisi

mi sullevava mangiandu porchetta cu ddu frisi.

Quandu tanti voti volia u scrivu ‘na stroffetta

 certu chillu è u megghju postu, datam’aretta

e novi i sira non’ avi anima viva, ‘nenti

l’unicu amicu affezzionatu nu torrenti:

ammenta l’acqua sutt’o valluni curria a frùsciu

sentìa pe cumpagnia sulu chillu scrùsciu.

        Ma doppu 26’anni mi trovu ‘nta st’aula magna

U festeggiu  cu ‘bbui a sagra da castagna!

Ora si rinnova pur’a nostalgia:

vijiu cas’e rughyi com’a prima

comu quandu m’indija

M’accogghjru tutti cu rispettu

maestri e cumpagni chyni d’ affettu

trovai i vecchy amicizzi

e sta Rassegna du Dialettu.

CASTELLI ROMANI 2020 – ROCCA DI PAPA XI Rassegna dialettale a cura di Rita Gatta
https://www.controluce.it/notizie/xi-edizione-della-poesia-dialettale-rocca-di-papa/
 U lidu i Lillu

E sett' e menza da matina
u stabilimentu balneari
è n’oasi, aundi 'ndavi
pianti vivi pari pari

virdeggianti, esotici e locali
cactus, gerani, edera e landrari
banani, ficussi, pini, gelsomini
girasoli, viti, alluvari
e puru li ficari!

Eccu, Francescu lu bagninu
aggarbatu appena vaju
lapri l‘umbrelloni
e puru a sdraju.

Ad agustu sup' a spiaggia 'nta calura
non avi i megghiu cu ‘lla friscura,
e all’umbra mi pozzu rilassari
sentendu l’unda di lu mari
sembra 'nu paradisu virdi com´è
ammenta mi gustu 'nu cafe.

Mi cuntanu fatti pajsani
curiusi comu na storiella
- t a ricordi a Cuncettella?
a scarza ja e hiuri giä da sira
cociuta di lu suli...
c'u maccaturi nira nira-

Intantu u mari azzurru
lisciu comu l‘ogghju
si vidia... luccicava senza undata
- Pur eu a fici a nutricata-
dissi Lillu a matinata

-A nutricata tu? - e mi sedia
- Sî, a casa da pagghja mia linchya
E da filanda i Locri poi parlamma
Ognunu dissi a sua e...
quantu lavuru ammantuvamma!

- M'aricordu u bacu, u cerzu e lu rumuri
eru picciula, ma cu' su scorda chill'adduri!
Mi fazzu u bagnu, mi rifrisc’a vita,
po’ mi pigghyu a brioscia c'a granita

... discurzi ancora, senti e senti
e tornano ricordi lentamenti.

Si vi piaci puru a bbui,
‘ngiru di foresteri dicitancillu:
Nosside, primu lidu
e a Locri u nomu anticu
non potía chi essari chillu
stamu parlandu
du bellu lidu i Lillu!

Locri, Agosto 2020 Lina Furfaro

LEGGI L’ARTICOLO ON LINE https://poetidelparco.it/le-poesie-di-poeti-nei-dialetti-ditalia-residenti-nella-capitale/?fbclid=IwAR2VSJq42TF3Lu9PvTSa_Jp0DWl-Wi5HKuJs9pomZd34ChR8hH31uTq3CBY

https://poetidelparco.it/

Incontro e reading dei poeti nei dialetti d’Italia residenti a Roma Presso la Biblioteca di San Marco Evangelista in Agro Laurentino a Roma (Laurentina) sabato 25 gennaio 2020:  POETI IN DIALETTO A ROMA. Incontro e reading dei poeti nei dialetti d’Italia residenti nella Capitale, evento organizzato dall’Associazione Periferie Centro

Nella foto tutti i poeti partecipanti al Reading, ognuno con il proprio dialetto.

Foto di gruppo: poeti dialettali – Roma

Cercando qua e là nella storia


 

Cercandu ‘cca e ‘lla

trovai cocchy cosa pur’i Locri

u ‘ndaricordamu ca esti e fu vantatu

‘ntemp antichi comu “fiore di città”…

p’a bellezza du mari, clima, e bontà

di fimmani e omani

nu pajsi cantatu i tutti,

pe tutti ‘na mèta,

puru pe’ Platoni, U Poeta!

U giardinu

 

Cercandu nu pocu i rifriscu
pe’ l’arzura ‘ndi trovamma nu jornu
cu ‘na divina cumpagnìa
‘nta n’orticellu i ‘nu palazzu
conzatu ad osteria.

Sup’a stu pratu nu suli joculànu
si ‘mpilava ammenz’e ‘rrami
i ‘na frisca crasciomulàra: e chi ‘bbi dicu!!?

Chillhu mantu, trapuntatu virdi di li fogghy
‘nterra giallhu, viola, russu di li hiyùri, tanti,
cintàtu a destra i tufu anticu,
giaggioli, margheritàri, paparìna, carompulàri
‘ntornu allhu silenziu bellhu
si smovènu cu rihyàtu du ventarellhu.

Arrètu a ‘nui nu muru nigru lustru i silici
abbrazzàtu ill’edera annamuràta
scindìa ‘nta n’angulu sutt’a‘mmendulàra
com’a na ‘mponenti capillhèra
-‘mpisa- ‘na ficandianàra.

L’ilici e l’abeti, maestosu ‘cchyù artu…
parià nu giardinu fattu di lu sartu!

Addùri i li pietanzi cardi  si cumpundènu
c’adduri di bocciòli, veli
chi chyànu chyànu si laprènu
duci com’o meli.

Si chyacchiarijàva e ogni tantu
‘ na goccia i vinu russu
e cu non ‘mboli, ‘ccittu!
…’ndavi u si stuja sulu u mussu!!

U giardinu Primavera 2018

U giardinu
Primavera 2018

 

 

 

 

Lettura teatrale in lingua e dialetto

ingresso libero

 dialetto e dialetti

Omero di Aldo Coloprisco – Lettura teatrale

Italia Centrale 24 agosto 2016 – terremoto

 

‘Ammenta tutti dormenu

passau ‘ntronandu

comu ‘na mala umbra tremandu

– senza guardari facci-

 Caminandu, fujendu

 e comu ciciari…

morti siminandu.

I mura di casi sciancàru

com’ahiyèri vecchy,

chyèsi, scòli, stràti si lapriru

parenu granàtu appena lu cogghyru,

càttaru supa a picciuli e randi,

periru animi du paysi e viandanti

inta, fora… a tutt’ i vandi.

 Cu si fidju fujiu

ma pe morti e vivi fu ‘na rovìna:

‘mpurvaràtu u cori,  chjnu di carcìna,

casi, patri, figghjoli… sanu no restaù nenti!

Manc’ i rròbbi i ncòllu a chilla genti!

Lacrimi mu ciàngianu, scindènu

  • cruci grevi, pisanti com’a nu trenu –

 ‘nto cori, nt’amùri chi ‘ndavenu

U tròvanu i soi cari cu fortuna

Ancora ìmparti

cèrcanu pur’ i notti, sutt’a luna

mani e vrazza i giuvani e arruolati

parenti e  mammi sbenturati

scàvanu sperandu ‘nto Pataternu

cercandu i figghy

 sutt’a chillu mpernu

 pregandu Diu nommu si scorda

                                  comu a lu Cuvernu…

24 agosto 2016

 

 

U miraculu da chitarra   

versi dialettali ispirati da mamma allettata

Mamma strimpella la chitarra

 

 

Passanu l’anni e dassanu ricordi

affanni i ‘na vita di fatighi senza sordi…

Ma u mundu ‘ndavi u gira

ch’ è com’a ‘na randi rota

guardu e penzu a mammicella mia:

‘mbecchiau tutt’a ‘na vota!

 

Matina e sira ‘nci dannu pinnuli e ne voli

m’agghyutti p’ a trombosi

u parchinzon e ostioporosi.

Cchyú non zi arza e teni l’occhi chiusi

si non ‘bbaiu u ‘nci parru ‘ddui paroli

 

Mi stiantu si a vijiu citta curcata

sentu ‘nto pettu  comu’na curtellata

Vorria ma sentu sempi ‘ndiscurzu

 mo ‘nci toccu a manu e mo u purzu…

 

Mi veni a mmenti, a malappena

quandu ‘ndialettu strittu

mi cantava a cantilena:

‘nu stornellu e mi tenia ‘nto sinu

Mo senti a badanti

chi ‘nci parra sulu l’ucrainu.

 

Eu agghyuttu ‘nziccu si non canusci i so’ niputi

m’ascur’o cori, scumparu ‘njesimata

e respiru forti, agghyuttu mata

mancu ‘na lacrima fazzu u mi cadi

sup’a seggia, ‘lla assettata.

 

Si non canusci a mmia è pej’ancora

m’indivaiu comu cani, vastunijata

ma tornu prestu, prim’e domani

tornu c’amuri i figghia… cu cori ‘nte mani!

 

No su cantanti e mancu musicista

ma pemmu lapri l’occhi a mamma mia

u ndi guardamu ancora pe poc’uri

portai ‘lla a chitarra

e diventai lu megghyu sonaturi.

 

Ncignài chianu chianu u pizzicu li cordi,

illa prima lapriu l’occhi, s’arridiu

Eu no smettia,  sonai fin’o rrivu a tarantella

A mamma mi piggjau la manu e misi i pedi ‘nterra

 e pe mmia non c’i fu cosa cchiù bella

quando cu allegria

‘ntonàu puru a Calabrisella!

                                                                       Agosto 2013


U gnuri e u celonaru
(il signore della terra e il colono)

–         Jàmu Pe’, jàmu ‘nta ‘llortu, Jàmu u vijiu com’è annata

–         Jàmu ‘gnuri, jàmu ‘gnor sì, veniti ca vi fazzu strata.

Tundi, siccagni e abbivaratizzi sunnu i pummadora

–         Chiantasti  puru  villozza, pipi, pipalora

malangiani e… fagiolina, di lu suli sunnu cotti…

Peppi,  cogghimi ‘na panarata:

i fagiolina cogghimi tutti i ‘ddui laccotti

U celonaru cuminciau pemmu jestima ‘nta la menti,

doppu tutti ‘lli misi i lavuru… u gnuri sa cogghi ‘nta ‘nenti

Cu ‘lla facci i ‘mpigna, non è ca dici “poca”  o  “pe favuri”

anzi, u strunzu di lu gnuri si fici avanti e fici puru u professuri:

–         A fagiolina povarella, crisciu e… vidi Peppi – dissi cuntentu –

–         Diciti gnuri, diciti gnuri ca su’ ‘cca e ‘bbi sentu

–         Pe’  a vidi? Sbirgula pe fora a dui a dui ‘sta vojanella

Veni a dui a dui avanti chi cornicchia, ‘ncurvata

E pe chistu puru “corna di povari” veni chyamata –

‘Mprima, Peppi stricatu stetti ‘ccittu ca illlu era u celonaru…

e jìu avanti aundi aspettau penzandu  u ‘nci veni ‘mparu,

‘ndavia natta caselluzza i fagiolina appena ‘bbivarata:

–         Gnuri – ‘nci dissi – chista è fagiolina solita, bella ‘mbirdicata

è chyna di fogghi supa supa, ma s’llargàmu, viti ‘cca quantu ‘ndavi!!

È chyna i corna. Arripàti i fogghy e vardàti,

a chyamàmu “corna di ricchi”,

arripàti e vardàti, vàrdàti…

 corna ‘ndànnu, ma i tenanu ammucciàti!!


 All’arbiscìri
(all’alba)

S’arza u suli du mari

e ‘nghjorna chyanu chyanu.

Sulu u scrusciu i ‘ll’undi

nent’attu voi penzari!

E guardu ‘sta terra

oji abbrushiata ‘nto filu du jornu,

cu ‘stu focu chi s’accendi quandu tornu

Terra chi ajieri annegau

sutt’a lu fangu, com’ogni ‘bbota

peni e bellizzi tutti a ‘na vota.

Luccica l’acqua mata stamatina

lampija comu l’oru e… non c’è nenti:

pari ca voli u ti risbigghja

e tuttu u ti porta a’mmenti.

E ‘nghjorna chyanu chyanu,

sulu u scrusciu du mari

e nent’attu voi penzari…

L. F.      AGOSTO 2015