Natali ‘nto cori (per l’infanzia)
Cadi a nivi janca janca
a Madonna è propiu stanca
San Giuseppi: – Pocu manca…
Sonanu i campani pe’ la via
tuttu pari ‘na magia:
nesciu u Bambinellu!
‘Nta tutti i casi ora veni
u ‘ndi dici sempi: – Volìtivi beni!
Genova 14 agosto 2018 h 11,36
Passava sup’a chillu ponti un’e n’attu
cu’ ja in vacanza e cu u lavura
cu’ chyanu e cu’ fujendu a 60 o a 100 all’ura
e tanti, troppi finiru ‘nta sbentura.
I ‘lla ‘ssupa, supa du Morandi, ‘lla trappula trascurata
chyovendu giuvani, randi e puru cryjaturi
càttaru agghyuttuti i chillu ponti tradituri.
‘Nnocenti finiru ‘llà, ‘mparti i supa e ‘mparti i sutta
comu spingiùti i nu malu ventu
sucàti ‘nta ‘na disgraziàta muntagna di cimentu.
Aaah…. S’impallùuunan’i penzeri, è tristi, ti pis’o cooori
e appress’a d’illi a poc’a pocu moooori.
Aaah… I ‘ngrati, i ‘ndegni, i ‘mpami:
cu ‘ndavia u controlla, cu’ ‘ndavìa mu chyudi,
cu’ ndavìa u ‘nc’ammostra e mu ‘nci dici
cu’ ‘ndavia u ‘ncigna u lavuru e no’ fici…!!!
Sulu mu penzi u ciaravellu doli e gira:
ma chisti, cu quali facci dorminu mo’ a sira??
I parenti, i parenti di poveri cristi:
nu patri, ‘na mugghyeri, na mamma chi resta
si fida u si duna paci e u s’appoja a testa?
U Statu: chilli d’ a’ppaltu pubblicu o privatu, aund’eranu?
Parràvanu parràvanu e pàrranu, pàrranu…
‘cchyù d’unu mancàu o ritardàu senza ragiuni
ma a morti, a morti n’aspetta l’omu ch’è luntruni!!
Sup’o ponti a morti gugghya com’a na gutti
e fracanìa poi a trappula, com’a ‘na frisa catti,
nu granatu parìa, scorciulijatu i ‘mmorza rutti
si lapriu agghyuttendu tutti,
crollau chi speranzi, facendu 43 lutti.
Nu poch’ i gnignaru e coscienza
prima u succedi mata, manch’i cani!
Risbigghyamundi e damundi i mani
costruimu ponti forti oj, no’domani!!
È cosa risaputa ca ognunu ‘zzo chi faci
guarda l’interessi soi e ‘cchiu stamu e ‘cchiù bidimu
morti e dispiaciri
aundi ti giri giri
U consumismu ‘ndi cunzumau ‘nzinifini
‘ndagghiuttiu u sangu e li vini
i macèri sunnu sempi frischi e novi
ormai non diventanu ‘cchiù rovini…
Fermamu stu schifu d’interessi
Fermamu stu pigghya pigghya di ‘cca e di ‘llà
Fermàmu stu mundu stortu, pe carità!
>>> . . . <<<
A festa du porcellu
Quandu ‘o primu friddu
-Jennaru o sia Frevaru-
a mamma nosta a ‘Mprenagatti
‘nchyanava ‘bbrocci e piatti
‘bbuccaccia, cugnetta i crita,
fardala, mappini e ahhyieri janchi ripezzati
gazzosi, ‘ranciati, ‘bbuttigghy i vinu
sarvetta e tuvagghy i linu…
Quandu u papà
‘mpasciava fraschi
annettava sutt’a mandra
scippava i limuni da limunara
allazzava buca a cofani e gistuna
affilava curtella e a mannara…
già a festa ‘nta casa
‘ndi ‘ncignava.
Na matina a jiornu
prejiati ‘ndi carricava
a tutti sup’a lapa
Paria ca jiamu
attu ca ‘ll’e ‘zziti!
Venia puru u ‘zzi ‘Ntoni
i Patarriti!!
Cogghyenu tanti pe’l’eventu
fin’a calata, tutt’u vicinatu
e i munti a jiusu
quasi tuttu Canturatu.
Cacciavanu tirandu
U porcu ‘nta da ‘zzimba
e a ‘zzia pronta
pa’ pizza cu na limba.
Intantu u focu
a’jiornu già allumava
e u friddu du ‘mbernu
s’astutava.
Fraschi, murruna e ‘ccippa fora
facenu vrasi: parìa nu ‘mpernu
ammenta inta, sutt’a loggia,
paria ‘nu Pataternu:
a tiana chi gujjhya
o già carni chi frija.
Lavuri senza rejma.
E deci era pilatu.
‘Ddu’ jiorna i ‘zziani lavurandu
randi e picciuli aiutandu
e a mamma cucinandu.
A picciunara sempi arrustendu
E a fini tutti o poc’o assai mangiandu.
Intantu i piatti ch’i mandati
jienu e ‘bbenenu
‘pa cuntrata e po’ pajisi
‘llè cummari, ‘llè cumpari.
Llà ‘ccu s’ammeritava
cruda e cotta a carni si mandava.
– Criscìmu u porcu mata
c’a carni ‘ndi reji tutt’annata!!-
Era chistu u ritornellu
c’a s’era veru
eccomu s’era bellu!!
Mo mi scusati, dicu…
no’ pe fari nulla rugna…
ma a ‘nnui du porcu
‘ndi restava sulu a ‘nzugna!!
L’usanza, u sapimu, tand’era chilla
ma a nu’ restava u ‘ndi spruppamu
sì e no l’ossa da majilla!! L. F.
<<< . . . > > >
U miraculu da chitarra
Pàssanu l’anni e dàssanu ricordi
affanni i ‘na vita di fatìghi senza sordi…
Ma u mundu ‘ndavi u gira
ch’ è com’a ‘na randi rota,
guardu e penzu a mammicella mia:
‘mbecchyàu tutt’a ‘na vota!
Matina e sira ‘nci dannu pìnnuli e ne voli
m’agghiùtti p’ a trombosi
u parchinzon e ostioporosi.
Cchyù non zi àrza e teni l’occhi chyùsi
si non ‘bbàju u ‘nci parru ‘ddui paroli
Mi stiàntu si a vìjiu ‘ccitta curcàta
sentu ‘nto pettu comu ‘na curtellata
Vorrìa ma sentu sempi ‘ndiscùrzu
mo ‘nci toccu a manu e mo u purzu…
Mi veni a ‘mmenti, a malappena
quandu ‘ndialettu strittu
mi cantava a cantilena:
‘nu stornellu e mi tenìa ‘nto sinu
Mo senti a badanti
chi ‘nci parra sulu l’ucrainu.
Agghyuttu ‘nziccu si non canusci i so’ niputi
m’ascur’o cori, scumparu ‘njesimata
e respiru forti, agghyuttu mata
mancu ‘na lacrima fazzu u mi cadi
sup’a seggia, ‘lla assettata.
Si non canusci a ‘mmia è pej’ancora:
m’indivaju comu cani, vastunijàta
ma tornu prestu, prim’e domani
tornu c’amuri i figghya… cu cori ‘nte mani!
No’ su cantanti e mancu musicista
ma pemmu lapri l’occhi a mamma mia
u ‘ndi guardamu ancora pe’ poc’uri
portai ‘lla a chitarra
e diventai lu megghiu sonaturi.
‘Ncignài chyanu chyanu u pizzicu li cordi,
illa prima lapriu l’occhi, s’arridiu…
eu no’ smettia, sonai fin’o ‘rrivu a tarantella
A mamma mi piggjau a manu e misi i pedi ‘nterra
e pe ‘mmia non c’i fu cosa ‘cchiù bella
quando cu allegria
‘ntonau’ puru a Calabrisella!
<…>
Adduri da terra mia
Ammenzu a ‘lli culuri
muntagni, janestra, alluvari
cantanu d’amuri
…puru a terra sicca
manda adduri!
Mari e hiumari
hiuri d’arangari
arcelli spingiuni
frundi i fagu e valluni
suli e ventu stati o ‘mbernu
…mi stornellanu canzuni.
18 Ottobre 2020
Weekend della Cultura: 16-18 ottobre 2020
Sarà un weekend caratterizzato da eventi dedicati a:
- ARTE & STORIA
- LETTERATURA
- POESIA
- MUSICA
- DIALETTO
Tutte le iniziative sono a numero chiuso nel rispetto dei protocolli anti Covid-19.
E’ possibile prenotarsi inviando un messaggio alla pagina del Comune o contattando i recapiti indicati nei diversi programmi specifici, che verranno pubblicati nei prossimi giorni.
Per informazioni inviare una mail a: serena.quaglia@comune.colonna.roma.it
A gelsominaia
Si arzava citta citta ‘nta notti
pigghiava acqua, pani, stuvali e… u maccaturi
tuttu ‘nta cesta, e jia u cogghi hiuri.
Arrivava e cu chill’atti ‘nte filari
cantava, nommu si spagnan’i cotrari.
Cogghya ca luci da luna ‘ntabbibvaratu
e spinnandu spinnandu cu scuru
‘mpaticava ‘nto vagnatu.
Linchya a cofana e sup’o mari vidia
u suli chi ‘ntantu nghjornava
a gelsominaia allura… si ricrijava.
Quandu tuttu u campu era pulitu
jia u pisa, tutti in fila, era nu ritu:
-“Paciullu Maria”- si presentava divacand’i hyuri
– “tri chili e novi” rispundia quetu donn’Arturi.
A gelsominaia stanca e cuntenta
guardava cogghyuta, pulizzata chilla rasa
e… cantandu si ‘ndija p’a casa. (pubblicata nel romanzo “La gelsominaia” L. Pellegrini editore CS 2021)
<<<…>>>
Rassegna di poesia dialettale
Quandu stacìa a Rocca di Papa 1992
Canuscìa nu pajsi comu Jaraci meu, accussì bellu
‘na Rocca all’artu, e’ pedi i Munti Cavu e nu Castellu
llà i roggheggiani ‘nto cardu si godinu la brezza
o’ puntu cchiù artu chi chiamanu Fortezza.
Tira sempi ventu sup’o Tufu o ‘lla Rotonda
e i villeggianti vannu po’ friscu chi nc’abbonda.
Era cotràra e pe’ ‘na telefunata o sia pe ‘nnenti
scindìa a Chyazza Margherita i via Costituenti.
Jia e ‘bbenia sup’a ‘nchianàta fatta i petra
Si facìa cardu ed era cu spisa ‘nte mani carricata…
non c’era vota chi no’ mi facìa daveru ‘na sudata!
Doppu du Comuni e di li scoli
a stanchezza ‘ndav’ancora chimmu cunta…
girandu ‘nta curva da chiesa dill’Assunta
stanca morta, ripigghiu senza fretta
e arrivu a casa o Carpinu
aundi m’affacciu da piazzetta.
I ‘llà a marzu guardava meravigghiata Roma
o ad aprili, non mbi dicu i chilla timpa sdarrupata
‘ncè ‘na vista chi daveru, mancu di lu Papa!
Nu quatrettu matina e sira da finestra mia
e i campani? Non c’era vota chi ne’ sentìa.
‘Nto ‘mbernu nivi e friddu ‘ndavìa, è ‘bberu!
E mi pigghiava ‘na nticchia i malinconia
vidia u celu ‘ncinnaratu, e tristi ca eru
m’affacciava i ‘llà e vidia sulu u Cimiteru.
I chillu puntu ‘nu sdarrupu di ruvetta si ‘ndavìa
ma i l’attu latu m’arrivava profum’i pizzeria.
Si tuttu a sira era silenziu assulicatu ‘nto paisi
mi sullevava mangiandu porchetta cu ddu frisi.
Quandu tanti voti volia u scrivu ‘na stroffetta
certu chillu è u megghju postu, datam’aretta
e novi i sira non’ avi anima viva, ‘nenti
l’unicu amicu affezzionatu nu torrenti:
ammenta l’acqua sutt’o valluni curria a frùsciu
sentìa pe cumpagnia sulu chillu scrùsciu.
Ma doppu 26’anni mi trovu ‘nta st’aula magna
U festeggiu cu ‘bbui a sagra da castagna!
Ora si rinnova pur’a nostalgia:
vijiu cas’e rughyi com’a prima
comu quandu m’indija
M’accogghjru tutti cu rispettu
maestri e cumpagni chyni d’ affettu
trovai i vecchy amicizzi
e sta Rassegna du Dialettu.
U lidu i Lillu
E sett' e menza da matina
u stabilimentu balneari
è n’oasi, aundi 'ndavi
pianti vivi pari pari
virdeggianti, esotici e locali
cactus, gerani, edera e landrari
banani, ficussi, pini, gelsomini
girasoli, viti, alluvari
e puru li ficari!
Eccu, Francescu lu bagninu
aggarbatu appena vaju
lapri l‘umbrelloni
e puru a sdraju.
Ad agustu sup' a spiaggia 'nta calura
non avi i megghiu cu ‘lla friscura,
e all’umbra mi pozzu rilassari
sentendu l’unda di lu mari
sembra 'nu paradisu virdi com´è
ammenta mi gustu 'nu cafe.
Mi cuntanu fatti pajsani
curiusi comu na storiella
- t a ricordi a Cuncettella?
a scarza ja e hiuri giä da sira
cociuta di lu suli...
c'u maccaturi nira nira-
Intantu u mari azzurru
lisciu comu l‘ogghju
si vidia... luccicava senza undata
- Pur eu a fici a nutricata-
dissi Lillu a matinata
-A nutricata tu? - e mi sedia
- Sî, a casa da pagghja mia linchya
E da filanda i Locri poi parlamma
Ognunu dissi a sua e...
quantu lavuru ammantuvamma!
- M'aricordu u bacu, u cerzu e lu rumuri
eru picciula, ma cu' su scorda chill'adduri!
Mi fazzu u bagnu, mi rifrisc’a vita,
po’ mi pigghyu a brioscia c'a granita
... discurzi ancora, senti e senti
e tornano ricordi lentamenti.
Si vi piaci puru a bbui,
‘ngiru di foresteri dicitancillu:
Nosside, primu lidu
e a Locri u nomu anticu
non potía chi essari chillu
stamu parlandu
du bellu lidu i Lillu!
Locri, Agosto 2020 Lina Furfaro
LEGGI L’ARTICOLO ON LINE https://poetidelparco.it/le-poesie-di-poeti-nei-dialetti-ditalia-residenti-nella-capitale/?fbclid=IwAR2VSJq42TF3Lu9PvTSa_Jp0DWl-Wi5HKuJs9pomZd34ChR8hH31uTq3CBY
https://poetidelparco.it/
Incontro e reading dei poeti nei dialetti d’Italia residenti a Roma Presso la Biblioteca di San Marco Evangelista in Agro Laurentino a Roma (Laurentina) sabato 25 gennaio 2020: POETI IN DIALETTO A ROMA. Incontro e reading dei poeti nei dialetti d’Italia residenti nella Capitale, evento organizzato dall’Associazione Periferie Centro
Nella foto tutti i poeti partecipanti al Reading, ognuno con il proprio dialetto.
Cercandu ‘cca e ‘lla
trovai cocchy cosa pur’i Locri
u ‘ndaricordamu ca esti e fu vantatu
‘ntemp antichi comu “fiore di città”…
p’a bellezza du mari, clima, e bontà
di fimmani e omani
nu pajsi cantatu i tutti,
pe tutti ‘na mèta,
puru pe’ Platoni, U Poeta!
U giardinu
Cercandu nu pocu i rifriscu
pe’ l’arzura ‘ndi trovamma nu jornu
cu ‘na divina cumpagnìa
‘nta n’orticellu i ‘nu palazzu
conzatu ad osteria.
Sup’a stu pratu nu suli joculànu
si ‘mpilava ammenz’e ‘rrami
i ‘na frisca crasciomulàra: e chi ‘bbi dicu!!?
Chillhu mantu, trapuntatu virdi di li fogghy
‘nterra giallhu, viola, russu di li hiyùri, tanti,
cintàtu a destra i tufu anticu,
giaggioli, margheritàri, paparìna, carompulàri
‘ntornu allhu silenziu bellhu
si smovènu cu rihyàtu du ventarellhu.
Arrètu a ‘nui nu muru nigru lustru i silici
abbrazzàtu ill’edera annamuràta
scindìa ‘nta n’angulu sutt’a‘mmendulàra
com’a na ‘mponenti capillhèra
-‘mpisa- ‘na ficandianàra.
L’ilici e l’abeti, maestosu ‘cchyù artu…
parià nu giardinu fattu di lu sartu!
Addùri i li pietanzi cardi si cumpundènu
c’adduri di bocciòli, veli
chi chyànu chyànu si laprènu
duci com’o meli.
Si chyacchiarijàva e ogni tantu
‘ na goccia i vinu russu
e cu non ‘mboli, ‘ccittu!
…’ndavi u si stuja sulu u mussu!!
Lettura teatrale in lingua e dialetto
ingresso libero
Italia Centrale 24 agosto 2016 – terremoto
‘Ammenta tutti dormenu
passau ‘ntronandu
comu ‘na mala umbra tremandu
– senza guardari facci-
Caminandu, fujendu
e comu ciciari…
morti siminandu.
I mura di casi sciancàru
com’ahiyèri vecchy,
chyèsi, scòli, stràti si lapriru
parenu granàtu appena lu cogghyru,
càttaru supa a picciuli e randi,
periru animi du paysi e viandanti
inta, fora… a tutt’ i vandi.
Cu si fidju fujiu
ma pe morti e vivi fu ‘na rovìna:
‘mpurvaràtu u cori, chjnu di carcìna,
casi, patri, figghjoli… sanu no restaù nenti!
Manc’ i rròbbi i ncòllu a chilla genti!
Lacrimi mu ciàngianu, scindènu
- cruci grevi, pisanti com’a nu trenu –
‘nto cori, nt’amùri chi ‘ndavenu
U tròvanu i soi cari cu fortuna
Ancora ìmparti
cèrcanu pur’ i notti, sutt’a luna
mani e vrazza i giuvani e arruolati
parenti e mammi sbenturati
scàvanu sperandu ‘nto Pataternu
cercandu i figghy
sutt’a chillu ‘mpernu
pregandu Diu nommu si scorda
comu a lu Cuvernu…
24 agosto 2016
U miraculu da chitarra
Passanu l’anni e dassanu ricordi
affanni i ‘na vita di fatighi senza sordi…
Ma u mundu ‘ndavi u gira
ch’ è com’a ‘na randi rota
guardu e penzu a mammicella mia:
‘mbecchiau tutt’a ‘na vota!
Matina e sira ‘nci dannu pinnuli e ne voli
m’agghyutti p’ a trombosi
u parchinzon e ostioporosi.
Cchyú non zi arza e teni l’occhi chiusi
si non ‘bbaiu u ‘nci parru ‘ddui paroli
Mi stiantu si a vijiu citta curcata
sentu ‘nto pettu comu’na curtellata
Vorria ma sentu sempi ‘ndiscurzu
mo ‘nci toccu a manu e mo u purzu…
Mi veni a mmenti, a malappena
quandu ‘ndialettu strittu
mi cantava a cantilena:
‘nu stornellu e mi tenia ‘nto sinu
Mo senti a badanti
chi ‘nci parra sulu l’ucrainu.
Eu agghyuttu ‘nziccu si non canusci i so’ niputi
m’ascur’o cori, scumparu ‘njesimata
e respiru forti, agghyuttu mata
mancu ‘na lacrima fazzu u mi cadi
sup’a seggia, ‘lla assettata.
Si non canusci a mmia è pej’ancora
m’indivaiu comu cani, vastunijata
ma tornu prestu, prim’e domani
tornu c’amuri i figghia… cu cori ‘nte mani!
No su cantanti e mancu musicista
ma pemmu lapri l’occhi a mamma mia
u ndi guardamu ancora pe poc’uri
portai ‘lla a chitarra
e diventai lu megghyu sonaturi.
Ncignài chianu chianu u pizzicu li cordi,
illa prima lapriu l’occhi, s’arridiu
Eu no smettia, sonai fin’o rrivu a tarantella
A mamma mi piggjau la manu e misi i pedi ‘nterra
e pe mmia non c’i fu cosa cchiù bella
quando cu allegria
‘ntonàu puru a Calabrisella!
Agosto 2013
U gnuri e u celonaru
(il signore della terra e il colono)
– Jàmu Pe’, jàmu ‘nta ‘llortu, Jàmu u vijiu com’è annata
– Jàmu ‘gnuri, jàmu ‘gnor sì, veniti ca vi fazzu strata.
Tundi, siccagni e abbivaratizzi sunnu i pummadora
– Chiantasti puru villozza, pipi, pipalora
malangiani e… fagiolina, di lu suli sunnu cotti…
Peppi, cogghimi ‘na panarata:
i fagiolina cogghimi tutti i ‘ddui laccotti
U celonaru cuminciau pemmu jestima ‘nta la menti,
doppu tutti ‘lli misi i lavuru… u gnuri sa cogghi ‘nta ‘nenti
Cu ‘lla facci i ‘mpigna, non è ca dici “poca” o “pe favuri”…
anzi, u strunzu di lu gnuri si fici avanti e fici puru u professuri:
– A fagiolina povarella, crisciu e… vidi Peppi – dissi cuntentu –
– Diciti gnuri, diciti gnuri ca su’ ‘cca e ‘bbi sentu
– Pe’ a vidi? Sbirgula pe fora a dui a dui ‘sta vojanella
Veni a dui a dui avanti chi cornicchia, ‘ncurvata
E pe chistu puru “corna di povari” veni chyamata –
‘Mprima, Peppi stricatu stetti ‘ccittu ca illlu era u celonaru…
e jìu avanti aundi aspettau penzandu u ‘nci veni ‘mparu,
‘ndavia natta caselluzza i fagiolina appena ‘bbivarata:
– Gnuri – ‘nci dissi – chista è fagiolina solita, bella ‘mbirdicata
è chyna di fogghi supa supa, ma s’llargàmu, viti ‘cca quantu ‘ndavi!!
È chyna i corna. Arripàti i fogghy e vardàti,
a chyamàmu “corna di ricchi”,
arripàti e vardàti, vàrdàti…
corna ‘ndànnu, ma i tenanu ammucciàti!!
All’arbiscìri
(all’alba)
S’arza u suli du mari
e ‘nghjorna chyanu chyanu.
Sulu u scrusciu i ‘ll’undi
nent’attu voi penzari!
E guardu ‘sta terra
oji abbrushiata ‘nto filu du jornu,
cu ‘stu focu chi s’accendi quandu tornu
Terra chi ajieri annegau
sutt’a lu fangu, com’ogni ‘bbota
peni e bellizzi tutti a ‘na vota.
Luccica l’acqua mata stamatina
lampija comu l’oru e… non c’è nenti:
pari ca voli u ti risbigghja
e tuttu u ti porta a’mmenti.
E ‘nghjorna chyanu chyanu,
sulu u scrusciu du mari
e nent’attu voi penzari…
L. F. AGOSTO 2015
Devi effettuare l'accesso per postare un commento.